o dimineata plina de sunete venite parca sa dea lumina unui suflet orb si surd
ce pandeste la fereastra sa prinda de mana soarele la amurg
palida fantasma asteptand eternul strig
al vocii unui zmeu
Speranza
luni, 20 februarie 2012
sâmbătă, 11 februarie 2012
Regele si tara

Mihai I al Romaniei -Regele si tara
Ivor Porter
Acest post vreau sa-l incep printr-un citat al poetului sufist Rumi despre timp:" Sa stii ca timpul este o forma a iubirii, iar infatisarea se afla in afara lui, fiindca timpul este o colivie dincolo de care se gasesc muntele Ghaf si pasarea Anka."
Aceasta carte este o fascinanta calatorie intr-un trecut istoric uitat si atat de important pentru poporul roman.
Acum in perioada inceputurilor tulburi ale secolului XXI Ivor Porter, fost ambasador al Marii Britanii, fin analist al perioadelor cu mare incarcatura istorica a evenimentelor mondiale si in acelasi timp al istoriei popoarelor scoate la lumina un fragment important al istoriei poporului roman; singurul care are origine latina si este majoritar ortodox. In secolul al XIX boieri si intelectuali romani activi in revolutiile europene de la 1848 realizeaza regruparea romanilor ca parte a Europei latine.
Astfel, in anul de gratie 1866 ajutati fiind de Napoleon al III-lea si Regina Victoria a Marii Britanii, Principatele Romane ofera tronul Printului Karl de Hohenzollern Sigmaringen, al carui nume romanesc va fi Carol. In luna iulie printul Carol promulga o noua constitutie, punand bazele monarhiei constitutionale. In anul 1877, Carol conduce la Plevna un asalt victorios impotriva fortificatiilor otomane si in urma Congresului Marilor Puteri tinut la Berlin, Romania devine independenta si suverana. In anul 1881 Carol I se proclama rege, coroana fiind turnata din otelul turnurilor turcesti capturate la Plevna. Dupa moartea lui Carol, printul Ferdinand si principesa Maria au devenit suverani ai Romaniei, iar fiul lor Carol, viitorul tata al regelui Mihai I, print mostenitor. Autorul realizeaza o sinteza a tuturor evenimentelor istorice, din perioada domniei lui Carol al II-lea si al succesorului sau Mihai I, impletind in descrierea sa si viata agitata a familiei regale.
Mihai I al Romaniei este cel de-al patrulea succesor la tron; el s-a nascut pe 25 octombrie 1921 fiind singurul rege pentru care limba materna este limba romana. El traverseaza perioada marilor schimbari in care dupa prabusirea marilor Imperii ( Rus, Austro-Ungar, Turc) urmeaza marile framantari si conflicte intre statele europene, iar contrar asteptarilor Regatul Romaniei cunoaste o puternica dezvoltare economica si mai ales culturala.
Pe 6 septembrie 1940, la numai 18 ani Mihai devine rege al Romaniei in plina conflagratie mondiala, dupa care au avut loc marile schimbari. Romania reuseste sa schimbe situatia celui de-al doilea razboi mondial, devenind dusmanul lui Hitler si avand o relatie tensionata cu Stallin. Regele Mihai I al Romaniei isi urmeaza destinul, asa cum in copilarie a fost despartit de mama sa, pe care o iubea si o pretuia atat de mult; in anul 1947 este obligat sa abdice si sa se desparta de poporul sau, si de data asta sa plece el in exil.
In concluzie, "Regele si tara" devine un "motto", interesele tarii fiind primordiale pentru rege, indiferent ce s-ar intampla cu el si familia sa.
Ce este important de retinut este faptul ca astazi Regele Mihai I al Romaniei este singurul sef de stat supravietuitor al celui de-al doilea razboi mondial. Te iubim, Majestate!
O carte pentru cei cu "inima de aur"!
Nihil Sine Deo!
P.S: Aceasta a fost cartea pe care mi-am ales-o pentru a participa la campania vAlluntar a Grupului Editorial All.
.
Fiorduri

Astazi ochii tai au trimis fiorduri ochiilor inimii mele glaciale
"Mi-a fost dor sa te vad!" imi susoteau mental
Inima mea rumena de-al talazurilor tale spumoase albastre
ti-au raspuns "Cand ma privesti zaresc acele mari albastre si calde suspinand de o bucurie ce apartine doar acelor spatii impalpabile"...
vineri, 10 februarie 2012
Voix interieure

Voix interieure
Anna de Noailles
Mon ami, quels ennuis vous donnent de l'humeur ?
Le vivre vous chagrine et le mourir vous fâche.
Pourtant, vous n'aurez point au monde d'autre tâche
Que d'ętre objet qui vit, qui jouit et qui meurt.
Mon âme, aimez la vie, auguste, âpre ou facile,
Aimez tout le labeur et tout l'effort humains,
Que la vérité soit, vivace entre vos mains,
Une lampe toujours par vos soins pleine d'huile.
Aimez l'oiseau, la fleur, l'odeur de la foręt,
Le gai bourdonnement de la cité qui chante,
Le plaisir de n'avoir pas de haine méchante,
Pas de malicieux et ténébreux secret,
Aimez la mort aussi, votre bonne patronne,
Par qui votre désir de toutes. choses croît,
Et, comme un beau jardin qui s'éveille du froid,
Remonte dans l'azur, reverdit et fleuronne ;
- L'hospitaličre mort aux genoux reposants
Dans la douceur desquels notre néant se pâme,
Et qui vous bercera d'un geste, ma chčre âme,
Inconcevablement éternel et plaisant...
Sufletul meu,
cat de departe vrei sa plutim imbujorati de-al primaveri balsam albastru de magnolie?
marți, 7 februarie 2012
miercuri, 1 februarie 2012
LXIX
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)
