luni, 22 octombrie 2012

reve sans espoir

j'ai flaire une guimauve
et je me laisait embrasse par les vagues des feuilles jaunes
je vivais un reve sans espoir
j'ai ete dans le millieu d'un tourbion de tendresse
qui me dessinait des innombrables etoiles sous mes epaules
 tu sais qu'on devienne imortelle quand on boit de la fracheur des eaux magiques?

duminică, 21 octombrie 2012

Zori

cand imi taci, ochii tai ma imbratiseaza
cand numai suntem aproape
calatorim unul spre celalalt flamanzi pentru a trai aceea emotie
ce ne-a trezit spre viata pe amandoi
cand ma doare, tu imi revii
si cu un zambet ma ridici
ma iubesti, iar eu incremenesc langa zori.

joi, 18 octombrie 2012

A Dream Within a Dream

Descoperind cu ochii inchisi o cutiuta cu lumini,  mi-am reamintit de un poet drag mie, Edgar Allan Poe 

 

si numai am cuvinte

sa-ti mai pot cuprinde albul tau insufletit,  nalba.

dar am sa-ti scriu intr-o zi o telegrama:

imi lipsesti infinit. am sa ma intorc spre tine.

 

 

Un vis în miez de vis (A Dream within a Dream)

by Edgar Allan Poe

Primeşte-acest sărut!
Şi-acum, la despărţire,
Să fie cunoscut
Că vis şi amăgire
Fu viaţa ce-am avut!

Speranţa arzătoare
De piere într-o zi,
Ori într-o clipă moare
Ce va fi fost a fi,
Nu tot pierdută-i oare?

În somn profund şi-n ochi deschis,
Un vis în miezul altui vis.

Pe-un ţărm de-amar şi chin
Am adunat în mînă
Nisip de aur fin:
Ci oare-o să-mi rămînă
Un bob măcar să ţin?

Privesc cum strecurate
Prin degete-n adînc
Mi se îneacă toate...
Pot doar atît: să plîng.
O, doamne, nu se poate
Un bob măcar să strîng?
Să fie tot ce ne e scris
Un vis în miez de vis? 

traducere de Paul Abucean.

marți, 16 octombrie 2012

Cassiopeia

Exista apusuri în viață, momente când ți se amintește mărimea ființei tale și incapacitatea ei internă de a face față unei calamități. Dacă tot drumul vieții tale ai fost singur, probabil că acum mai realizezi încă odata cu ce mergi mai departe și de ce ai nevoie ca să supravietuiești sau să ieși victorios. Conștiința odata ce a memorat un diagnostic nu-l mai poate uita, însă subconștientul poate lupta împreună cu universul său și îl  poate conduce spre vindecare. Viața, cât de efemeră îmi poate părea de acum înainte,spune-mi elf magic. oh, cum, cum aș putea să o cuprind mai repede? 
Un ultim dans printre razele apusului și undele muzicale poate armoniza răul și îl poate metamorfoza în  ceva bun. Nu se va pierde nimic daca încerci să crezi în dans, tine, viață, soare, iubire, visuri, speranțe, miracole mai mult decât deobicei. Așa ajungi să te cunoști, să-ți întâlnești limitele, să-ți descoperi talentul și poate defectul, "ce îți pasă ție chip de lut"?

Am călatorit mereu prin univers subconștient, am vizualizat forma stelelor, două perle,  am atins fericirea imaginându-mi cum un delfin se naște; sau cum crește o nalbă în pământ;cum valurile se săruta în flux și reflux cu nisipul, cum apar stelele pe cer, cum luna îi spune bună dimineața soarelui, dar acum nimic din poezia inimii mele nu-mi mai linisteste spiritul fiindcă în realitate lucrurile menționate există doar în alt spațiu al capătului celui mai îndepărtat al ființei noastre....sau numai au valoare astăzi când scriu cu o lună plină pe cer, și o întrebari răsar pe lateralul tâmplei: ce ai trăit până acum? ce trăiești acum? ai fost fericit și ești fericit? știi pentru ce te-ai născut? știi ce mai vrei? te simți iubit? iubești?cine ești?cine ai fost? ce îți mai dorești? ești tu sau altcineva? ce faci? cum vei face? ești tare? ești pregătită să lupți?îți este teamă?ai încredere în tine cu toți dinții? crezi în Dumnezeu? te rogi seara? știi să ierți? vrei să fii iertată? ...aud doar ecoul focului din care imi este plămădită ființa: mai ai timp să ajungi la toate, îndura, rabdă și taci, capul sus, lacrimile deoparte, desenează în suflet un zâmbet cu toată durerea pe care o simți...precum Baudelaire, Les Fleurs du Mal chiar le avem fiecare în noi, mai devreme sau mai târziu, poetul le simte cu ardoare primei iubirii.

Până la urmă exista apusuri care aduc renașteri spectaculoase, precum dansul pasional al  metamorfozări unei nebuloase într-o tânără constelație Cassiopeia a vieții pe pământ, și foarte, foarte târziu în ceruri.

joi, 11 octombrie 2012

baton de cannelle

parfois nous reussions de nous perdre la tete, l'ame et l'esprit
a cause de ca nous abandonnions et nous cedions
mais autrefois un baton de cannelle apparit et nous maintient eveilles dans la vie
je crois qu'on merite s'endormir pres de notre propre baton de cannelle
pour garder la sante spirituelle du tout moi interieur.
je t'aime, baton de cannelle....

luni, 8 octombrie 2012

October sunrise

I've seen in your eyes what your heart cannot whispered then
What you have seen in mine?
If then was another past time for our step, what means today for our hearts?
I've seen in your eyes what I never sensed before this October sunrise

We wrote within consent our  testimony for the wisdom of owl
In our secret lives we'll still hold each other breathe tight.
I've missed in your eyes what I always want to feel this October sunrise.