marți, 25 martie 2014

rain

desculță prin ploaia cu miros de cardamon și fructul pasiunii
dezbrăcată de veșminte
prindeam în palmă lacrimile lui Dumnezeu
pentru sufletele tari, în zilele de marți

atingându-mi pielea albă, îmbătrânită de teamă,
trupul, deșert muzical însetat de mângâieri,
ardea în scântei frământat de amintiri

privind spre cer,
am zărit Lumina universului
reflecția celei care renăștea pe dinăuntru
și ușor, ușor, focul a încetat și pielea îmi strălucea a sidef
iar cucul a început a cânta în copacul cu magnolii din grădina zugravului magician

unde pe o rază plăpândă de soare,
îngerii ascultau pe umeri oamenilor bătăile inimilor
și celor care aveau inima închisă
o descătușau presărând praf din aripa lor.


mai târziu,m-au îmbrățișat florile de magnolie, cireș și lotus.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu