luni, 18 mai 2015

dezordine

am o singură viață
pe care Tu mi-ai mărginit-o într-o zi cu ploaie
și flori de castani verticale

am fost un orizont de visuri infinit legate
legăminte
șoptite pe înserate
deasupra marginilor sufletelor
aurii cu petale de trandafiri încrestate pe piei

acum sunt o rază dintr-a șaptea zare
mai albastră
muzicală
discretă
amuzantă
senzuală
genială
m-am metamorfozat de dragul vieții
și ai copiilor pe care vreau să-i dăruiesc vieții
să nu Te oprești din a mă iubi niciodată
să-mi ierți nerăbdările
stângăciile
dezordinea dinăuntrul meu
să Mă iubești
să Mă ierți
să îmi dăruiești
speranță, iubire și sănătate
cînd n-am să mai fiu în stare
să le am...
Iartă-mă!



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu